Inima de rromanca
De ce rromancele fac câte 3-4 copii, în medie, iar nemţoaicele, sau franţuzoaicele, sau americancele, dar şi italiancele, sau unguroaicele, sau rumâncele, doar câte 1-2...? Sunt pirandele ca iepuroaicele, iar rumâncile sau bozgoroaicele ca ursoaicele ? Aiurea-n tramvai, cu etaj şi tras de cai...
N-au trecut nici două sute de anişori de când budoş olahii din Ardeal turnau câte 4-5 ciobănaşi în şarje, ca la furnal, iar ungurii tot 1-2, cum fac olahii boieroi în timpuri noi. Asta înseamnă că ungurii au avut tot timpul un singur coi, sau că între timp toţi rumânii au trecut prin luptele de la Băicoi ?
Explicaţia e simplă: dacă altădată ai noştri din Ardeal (ciobani din străbunic în tată, o meserie tradiţionalo-minunată, de la dacii liberi lăsată, însă pentru nişte grofi, târgoveţi or meşteşugari, asta era o îndeletnicire destul de ciudată, ca să nu zicem înapoiată, n-aşa?) credeau că 3-4 viitori ciobănaşi şi-o soră băciţă predestinată, deci cam câţi încăpeau în a bordeiului covată, pot creşte foarte bine şi-aşa, direct pe strămoşeasca vatră, din moment ce şi mieii din saivan or purceii din poiată trăiesc toţi laolaltă (şi nici măcar pe pământ uscat ori pe piatră, ci fix în noroi or în mocirlo-baltă, ba chiar se-ngraşă ceva de speriat până spre ignat, iată); or, în vremurile de apoi, după ce s-au mai civilizat şi-ai noştri ciobănoi un pic şi-au văzut că una e să creşti un copil ca şi cum ar fi un ied, un pui de bic, un miel sau un grăsun mic, şi cu totul alta e să-l faci mândru birlik, spălat, educat, învăţat şi-nzestrat, d-ăla în stare nu doar să stea, fără să miroase ca drea' ori chiar să puţească sadea, lângă o domnişoară curată şi parfumată ca o viorea, ci chiar să spere că groful de Oradia sau baremi starostele cismarilor saşi din Biharia va catadicsi să-i dea mâna lu fiică-sa, iar prevăzătoru' grofuletz or târgovetz să fie destul de sigur, cum ar venea, că fie-sa nu va fi pusă să driguie chiar din prima lună de fiere chirpici la poarta cu căruţă şi purcea (în caz că şi poarta asta ar exista, n-aşa ?) ori să scormonească prin gheenele din Roma sau Vieana (cu 5-6 puradei după ea, d-ăia vioi, cu creacii goi şi cu mucii pân' la brâu, învăţaţi de când se ştiu că lebedele din al parcului pârâu se mănâncă şi ele într-un târziu, mai precis când lebădoiu nu mai e răţoi pirpiriu, ci gras şi jumulit de viu), ci va şedea ca o giupâneasă tihnită or ca o ciocoaică pleectisită la cahfea, după cum va fi moda & iepoca.
Asta e situaţia, mey. În caz că perşii fundamentalişti sau rusnacii tare trişti din pricina foştilor aliaţi din Tratatul de la Varşovia, azi nord-atlantici cam fitilişti, ai drea', n-aşa?, ne-ar nimeri mai mult sau mai Putin din greşeală cu vreo boambă cu electroni futurişti, şi când nici ciocârlia Lia de Rromania n-ar mai călca, necum cânta, pe calcinatele mirişti, ai putea vedea totuşi (în caz c-ai avea curaj să insişti a mai găsi vreo urmă de viaţă cât de cât ioropeană pe-aicişa, prin ruinurile economiei de piaţă, de obor, de cumetrie şi de muica muicilor lor de penelisto-pesedisto-peremisto-udemeristo-puristo-pedisto hoţie din fosta mănoasă glie dintre Dunăre şi Carpaţi) nişte extratereştri suspect de coloraţi, părând să se simtă ca la ei acasă printre puişorii de cârtiţe avortaţi, printre maidanezii ambuscaţi, printre puricii de radiaţii pătaţi, printre munţii de kkţi şi printre eternii şobolani fraţi, dând toate semnele că pentru o astfel de viaţă fără utilităţi, fără slană şi fără cârnaţi, ce să mai vorbim de luxul în care cică trăiseră urmaşii lu Bulăbista, Attila, Ţepeş şi Radu de la Afumaţi, sunt f. dotaţi şi deja suficient de experimentaţi, n-aşa?, căci doar nu degeaba coloraţii ăştia (dar nu verzi, fugiţi drea') provin tocmai din galaxiile alea pe care nici măcar cu okeanu' Hubble nu le vezi, şi-atunci cum naiba ca ţeara pustiită de-o ipotetică bombă Haş sau, în mod pipăibil deja (şi rog a nu se supăla careva din staffu' domnilor Ilici, Geonelu, Moliceanu, Butimanu, Felix, Bela or Băse, cumva, reşpektiv unii activişti or securişti de bază cândva) de cei 50 de ani de glorii muncitoreşti şi de dor chior, cu-o tranziţie cică spre marele viitor capitalist în zbor, să nu fie de-acuma aproape a lor, şi numai a lor ?
Mai mult: din câte pot întrezări în Hypernor, după ce extratereştrii ăştia se vor fi înmulţit şi-n alte ţări ca cucuruzu codrilor, iar pământenii de-acolo se vor fi săturat de bronzu' lor cu miros de fum înţepător, nimeni - totodată - neavând chef ori spor să integreze un asemenea bobor, să-l ridice la acel nivel civilizator în care bulibaşele & femalele lor să priceapă că a intra aproape anual în gestaţie, fără să ai resursele necesare pentru scutece, ţoale, mâncare, spălare, cărţi sau rechizite şcolare şi nici măcar pentru minimala lactaţie, înseamnă să rămâi pururi o extraterestră populaţie, şi niciodată o pământească cognaţie, cu consecinţa că la un moment dat, după ce-ai căzut în totală dizgraţie sau la o mai extremistă bifurcaţie, să ţi se ridice şi dreptul la liberă circulaţie (ca unui vulpoi bătrân şi tarat din cuşca de la zoo scăpat , iar în plus şi cam turbat), şi-atunci găzdoii de moment ai neînţărcatului ciopor vor hotărî să-i înghesuie pre toţi în Regiunea lor, în ţinutu' deja pustiit de ciuma roşie a hoţilor hoţilor, de unde le vine şi numele, n-aşa, bey, fraţilor ? :shock:, respektiv în Rroma..., dar nu aia din Italia, şi nici din India, Eghypet, Andromeda or Abissinia, pricepi, bey, nea Cioroianule, mata ? :(
(a se vedea de asemenea...)
Vezi si aici.
No comments:
Post a Comment