Să aibă dreptate păpuşarii machiavelici… ? Io nu cred
Da, sunt
convins că mulţi gândesc aşa, păi cum drea : în fond, ce altceva decât o
manipulare ca la teatrul de păpuşi merită homuleţii ăştia ce se
holbează seară de seară – şi sunt milioane, aloo… – la tembeliziunea lu'
ddd, la antenele mogulice care-l dezagreează pe Băse ori, din contra, la
cele care-l premiază, urmărind cu sufletu' la gură noi şi noi episoade
despre elodii, ciumaci, zăvorance, vadimi vs becali, apocalipse, lacrimi
prezidenţiale în direct, ciocoi vechi şi noi ori despre aventurile unor
moroi sau păpuşoi în aresturile ce se ţin roi, mulţi dintre aceşti cetăţeni turmentaţi aplaudând ca nişte ambuscaţi deşănţatele lozinci prin care sunt anunţaţi că-n momentu' în care partidu' poporului
– să zicem – va ajunge la putere fiecare rumân va primi mii de euro pe
daiboj, iar vilele, merţanele, conturile şi averile ciocoilor
pdl, psd, pnl, pc, udmr şi altele vor fi confiscate şi redate
poporului lu' dd… ? Merită ipochimenii ăştia pe cât de pizmaşi şi
fooduli, când e să-şi aplaude ori să-și recunoască adevăratele valori, pe-atât
de chiauri şi creduli, gata să se vândă nu doar pentru că li s-ar
promite vila nu ştiu cărei mari figuri, dar şi pentru un kil de ulei, de
zahăr sau de struguri, precum şi pentru alte incredibile păcălituri,
merită aşadar altceva decât să fie minţiţi, tromboniţi şi vrăjiţi, spre a
fi împiedicaţi să voteze după cum le cântă alţi vrăjitori şi mai
smintiţi decât manipulatorii relativ cinstiţi – cum ar veni -, asta până
când se va adopta legea aia a votului cenzitar din Republica populară a lu' Madam Blogar, iar pollimea
cu minte cât un degetar şi cu suflet de ilot kknar or pleşcar nu va mai
avea dreptu să voteze nici în propriu-i consiliu de familie, măcar, sau
pentru alegerea unui responsabil de scar…? Adicătelea, de ce să aibă
posibilitatea alde vanghelie să-i joace pe nefelixiţii, ignoranţii,
naivii, chilipirgii, pomanagii, maalagii, papugii, cheflii or candrii
ăştia pe degete, cumpărându-le votu' cu doi mici şi-o bere sau cu lozinci
socialisto-tembele şi facilitând astfel revenirea la putere a forţelor
politice ce reprezintă strigoii din alte ere or sfere, când poţi chiar
tu să te foloseşti – ca la jiu jitsu – de sforţa pe care o reprezintă nu calitatea acestor votanţi (egală cu neantu’), ci număru’ lor cât cucuruzu' codrilor, ce poate tinde la o adică chiar spre marea majoritate a unui bobor…?
E evident că manipulatorii aşa-zis oneşti îl au ca model pe zmecherosu’ Machiavelli, cu-al său adagiu ce pare – iată – atotbiruitor: “Scopul scuză mijloacele“,
ale tuturor, n-aşa? Însă io vă spun că ista e sloganul oricărui cinic
manipulator, aloo, şi vă reamintesc că tot cam de acest soi a fost şi
crezul annelor şi caiafelor ce l-au sacrificat pe inocentul mântuitor, la vremea nemerniciei lor : “Decât să piară un întreg popor pentru un singur om, mai bine să piară acel om pentru popor”, s-a clamat atunci. Or, este evident că poporul cu pricina n-a pierit nici după ce se va fi bătut eroic, de-un paregzamplu, la Masada – ceea ce s-ar fi întâmplat şi dacă omul acela
n-ar fi fost crucificat la cererea boborului de anne şi caiafe speriat
de-al legiunilor romane asalt -, ci din contra: s-ar fi înnobilat
infinit, căci chiar dacă o singură femeie şi-un înţelept bărbat, precum
Noe altădat, ar fi supravieţuit, după ce restul viteazului popor ar fi
fost mătrăşit, şi tot ar fi fost destul spre a sălta acel bobor – pe
vecie – în mit. Preste mode şi timp, ni se sugerează că dacă nu s-ar
face totu’ acuma, vorba aia, spre a împiedica revenirea la putere a tovilor şi băieţilor care e (a celor vechi şi răi, mai precis, căci domnii şi băieţii noi sunt cică de vis), s-ar alege puradicu’ de destinu’ ţerişoarei, fiindcă tovii şi băieţii
răi au Urs-ul după uşă şi vor suge toată snaga europeană şi
nord-atlantică din noi, precum o infernală căpuşă, după care fiara ne va
scuipa din apocaliptica-i guşă ca pe un schelet de câlţoasă păpuşă ori
ne va abandona în poala viiturii migratoare, ca pe o deboşată penă
corcoduşă. Ei bine, eu nu zic că n-o exista şi acest risc apocaliptic,
păi cum drea, însă am două obiecţiuni majore de făcut aicea : 1) nimeni
nu ne-a oferit, totuşi, niciun indiciu clar c-ar fi aşa şi că deci partida aialaltă
ar fi păpuşată de la Moscova (ceea ce înseamnă că toată hiisteria asta
ar putea fi o vrăjeală diversionistă sadea, cu scopul de a discredita în
ochii românilor – presupuşi rusofobi – opoziţia) şi 2) la
acelaşi rezultat s-ar ajunge şi fără a umili poporul prin manipulări de
care chiar şi KGB-ul or Securitatea de altădat s-ar fi ruşinat,
comportându-te în fapt ca un dictator cinic, ultramincinos şi cam sonat
şi tratându-ţi propriul popor ca pe un ciopor ambuscat sau f. înapoiat, onestul rezultat putând fi accesat pe un drum cu adevărat drept şi
curat, demn de o naţiune ce vrea să intre în rândul lumii civilizate pe
calea regilor, nu a ticăloşilor, aloo... Astfel, dacă s-ar adopta în
cel mai scurt timp legea privind lustraţia, dacă s-ar desecretiza şi
s-ar publica pe Net toate dosarele securităţii sau dacă posturile de
tembeliziune care de dragul patronului puşcăriabil or a unui harpagon
dement ar mai trata opinia publică ca pe un trib din junglă sau debil la
ment, ar fi închise pur şi simplu, după al doilea avertisment, abia
atunci s-ar vedea cum din profunzimile acestui bobor chinuit, jicnit,
batjocorit, manipulat, prostit şi înnebunit s-ar ridica sufletu-i primenit,
într-adevăr alb ca zăpada sau cât de cât neprihănit, vector creator ce
zace în străfundurile obscure ale fiecărui om sau bobor, dar care nu
poate fi încurajat să răsară din adâncu-i roditor, învingând magma urâtă
a spaimelor, pohtelor, egoismelor şi altor ştime ce ţin de talpa iadului, decât de un eon conducător pe măsura lui, deci a Binelui. Vorba Eminescului: “Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor cum soarele soarbe un nour de aur din marea de amar…“
Restu’ e nu doar vânare de vânt sau pierdere de timp istoric esenţial, ci are un iz la fel de ilegitim şi criminal ca şi regimu’
pe care l-am condamnat, se pare, doar de ochii lumii, în zadar. Or, eu
unul n-am de gând să particip la acest joc murdar, ci mă voi retrage-n
turnu-mi nu de fildeş iepocal, ci de cleştar clar, ca să vadă oricine
doreşte prin el ca prin geamurile unui folositor far.
+++++++++++++++++++
Text original & comments : aici.
No comments:
Post a Comment