Ce s-ar face păpușarii…

Ce s-ar face păpușarii scenei politice, negustorești sau religioase fără partizani, fani or talibani ? Numai cei ce gândesc în rutine simplicissime, împărțind lumea antagonic – ca la tropicele triste sau ca-n basme – în buni și răi, prieteni și dujmani, frumoși și urâți, hoți și vardiști, ai noștri și ai lor, credincioși și necredincioși  etc., deci numai astfel de ipochimeni de un radicalism moral și intelectual infantil pot fi ghidați ca un fir ductil, luând forma mesajului pe care li-l transmite păpușarul nici măcar subtil sau cu stil, ci cu sloganuri, ițe, fițe sau ispite ca pentru un lacom crocodil de Nil sau dulce copil, pe care partizanul-fanul-talibanul le-nghite ca balena albastră pe krill. Iar dacă printre radicalii ăștia felixiți / paraponisiți găsim înregimentați nu arareori intelectuali renumiți ca erudiți sau ca intelighenți cică străluciți, să nu ne mirăm, fir-ați să fiți, ci să acceptăm spășiți adevărul că cel mai adesea intelectualii sunt niște bieți creduli încremeniți în proiectele lor de visători aiuriți, sau din contra, sunt niște oportuniști afurisiți, în stare să se facă frate și cu Drakula, dacă ochiul dracului le satisface pohtele de a fi renumiți sau ghiftuiți ca niște bănișori sclifosiți.

+++++++++++++

Text original: aici.