A.Pleșu și literatura hypertextuală

Dom’ Pleșu al nost’ are prileju’ într-adevăr RAR să asiste – desigur fără să vrea, ba chiar cu grimase de dezgust și de neînțelegere care-l vor face iremediabil hilar, până la urmă, veți vedea – la apariția unei specii noi în storia culturii aborigene : literatura hipertextuală sau virtuală. N-am idee când, unde sau cum / prin cine a început aiastă chestie în alte părți ale hiperspațiului, însă în zona comunităților virtuale de lb română proiectu’ pilot a debutat pe Forumul ‘Ziua’ – să fie clar… În ce constă noutatea acestei ‘figuri’ cu adevărat postmoderne, n’așa ? Iat-o, schițată deocamdată doar prin câteva parole :

1) auctoru’ hipertextual dispune, mai întâi și-ntâi, n’așa?, de libertate de expresie totală în evoluția sa pe web-page, evoluție transcrisă pas cu pas atât de / pe discu’ dur al PC-ului dumnealui, cât și de / pe cel al serverului ‘gazdă’ (mergând până la imortalizarea ‘secundei creatoare‘, n’așa?). Or, din această libertate extremă va emerge în mod necesar în final – finis coronat opus – un ‘ce plăcut‘, cum ar fi zis strămoșu’ Vasile Cârlova, deci inclusiv cu valoare estetică, fiindcă, să nu uităm, ‘Matca’ artistului e libertatea, iar ‘Tatăl’ – duhul sfânt, n’așa? În definitiv, nimeni n-a experimentat până acum ce înseamnă libertatea de expresie totală pt un creator sau, mai exact spus, în speță, pentru o comunitate virtuală, n’așa…???;

2) hipertextu’ astfel născut, desi e proiectul inițial al unui auctor mai mult sau mai puțin identificabil, în final va apărea ca un op-us ‘scris‘ la zeci sau poate sute de ‘mâini‘, prin feedback-uri nenumărate între primu‘ solist și choru’ comunității virtuale, ce reunește sigma libertăților membrilor comunității, neconstrânsă -repet- de nici un factor perturbator (nici de cenzura Webmasterului, nici de interdicțiile directe ale Sorei Șefe, instanța socială reală), ci doar de limitele eu-rilor nickname-urilor, care, astfel, se ‘scriu’ practic chiar pe ele însele, imbricându-se în hiperspatz ca personaje, stări, sentimente, fapte și întâmplări etc. din ‘saga’ comunității virtuale, n’așa…?, âinând isonu’ primului solist…

3) coconu’ auctorial colectiv ce va putea fi consultat apoi, oricând, în Arhiva Comunității Virtuale - așa cum orice operă scrisă, clasică, poate fi regăsită într-un raft de Bibliotecă - apare astfel ca fiind un substratum alcătuit din totalitatea postingurilor membrilor comunității virtuale, constituindu-se într-un chor al ‘primului solist’ și imbricată concomitent cu rețeaua flashurilor e-mailurilor & messengerelor din group, precum și cu puzderia de link-uri spre care te trimit indexurile ‘degetelor arătătoare‘, așa cum hyperspatziu’ real se zice că e perforat ca un shweitzer de fontanele insondabile ale ‘găurilor de vierme’ ce se deschid în el, spre infinit/ indefinit ‘în zbor’, n’așa…?

Dar sa mă opresc dreak aci, ca să nu mănânc pâinea de la gura teoreticienilor de mâine ai proaspătului item al ‘fenomenologiei spiritului’, n’așa ?

Hai pa, 'om mai vbea ;)

Al vostru,
AVP

++++++++++++++
Post-scriptum & comments: aici.