Copiii Iepocii, - ieroii civilizatori Ro...?? :shock:

E limpede că nu ne mai putem aştepta de-acum la minuni : de exemplu, să învieze Coposu sau Raţiu, dintre cei vechi, şi s-avem în capu' ţării un om sau un partid dedicat de când se ştie Vestului şi Democraţiei, fără nici o legătură cu PCR sau cu partidele puite din acesta - aşa-numitele criptocomuniste -, sau măcar un partid nou şi cât de cât curat, cum a fost defunctu' PAC al d-lui Manolescu sau defunctu' UFD al d-lor Vosganian şi Iorgulescu, partide formate şi conduse de oameni dacă nu special dedicaţi luptei anticomuniste în vremurile de altădat, ca Paul Goma, Dorin Tudoran sau Radu Filipescu, însă cel puţin nepătaţi, neamestecaţi în cloaca infernală a vechiului regim, şi cu acelaşi devotament dovedit dintotdeauna, de altfel, pentru Democraţie şi pentru Occident, ba chiar c-un sentiment mai autentic-democratic şi pro-occidental decât al quasi-antisemitului, helas, Goma.... Asta e situaţia : va trebui s-acceptăm realitatea dură că securiştii - cum se zice că ar fi concluzionat amar chiar săracu' dom' Manolescu - ne-au scăpat de Ceauşescu şi de comunism, fabricând în acest scop Revoluţia în Direct şi Mitu' Frontului Salvator, în frunte cu fantoşa zâmbokului Nea Nelu, într-o prima fază, iar de-acum se pare că serviciile sunt hotărâte să ne scăpe de însuşi Ilici şi de comunişti, inclusiv de cei mai mulţi dintre foştii securişti, lansând alte mituri şi alţi ieroi ai zilelor noastre : Alianţa Dreptatea şi Adevăru', e.g., în frunte cu popularu' Băse, dacă Stolo sau Mele nu fuseră să fie...

Sigur că-i putem bănui pe aceşti tovi şi băieţi că n-au făcut ei ditamai revoluţia de dragul idealurilor capitaliste sau pentru că nu le era bine la vechiu' stăpân, ci din motive mult mai pragmatice, de pildă pentru că oricum ar fi venit perestroika preste ei, iar glassnostu' nu stătea nici el cu mâinile-n sân, n-aşa? şi dacă băieţii n-ar fi pregătit urgentissim un plan, prin care fosta reacţiune să se transforme miraculos în revoluţiune, Securitatea şi vârfurile mai luminate ale fulgerător dispărutului partid al clasei muncitoare s-ar fi pomenit pe post de ţapi ispăşitori, alături de Odiosu' şi Sinistra. Însă, repet, de-acum asta e situaţia : cei care au aranjat revoluţia în direct şi-au reuşit să-i transforme pe foştii miliţieni, securişti, activişti şi uasecerişti, efectiv într-o noapte, în "revoluţionari" (cărora preste mode şi timp li se va închina cartofu' tras în ţeapă din "Piaţa Revoluţiei"), iar apoi pe unii dintre ei i-au sublimat nu doar în mici-burghezi, ci chiar în mari capitalişti, nu s-ar mai întoarce de bună-voie la regim şi la retribuţia comunistă nici să-i pici cu smoală, vorba ceea, darmite cu ceară.

Şi deci, dacă ar fi să socotim chiar şi după foştii activişti comunişti, uasecerişti ori securişti, ajunşi astăzi mari sau mici capitalişti, nu mai există riscul să ne-ntoarcem la regim, e clar ! Şi-atunci, care (mai) e problema ? Cine-ce are cu oneştii burgheji, fie ei şi baroni pesedişti sau patricieni liberali, şi de ce umblă Băse şi serviciile să-i tragă-n ţepe, aşa cum ni s-a promis încă din faza revoluţiei portocalii şi se vede treaba că Marinarul chiar are de gând să se ţină de cuvânt, al năii hom, a...? Simplu : pentru că, depăşind atât faza revoluţiei burghezo-democratice - cum ar veni -, cât şi pe cea a acumulării capitaliste sălbatice, ba chiar şi pe cea a revoluţiei oranj, România ex-securiştilor şi ex-activiştilor a intrat deja în NATO, doamnelor şi domnilor, iar ca mâine va intra în UE, sau poate că n-aţi observat aceste mici amănunte…? Iar în aiastă situaţie, şi pentru că de-acum nu mai e vorba de un joc de-a teroriştii cu boboru' credul, ex-comuniştii şi ex-securiştii chiar trebuie să dispară din fruntea puterii Ro europene şi nord-atlantice, iar nu doar să fie acoperiţi mai mult sau mai puţin abil, de ochii lumii, şi nu pentru că aşa ar vrea muşchii marinarului - hom provenit din rândurile foştilor, cum însuşi a recunoscut, şi care nu şi-ar tăia singur creaca de subt picioare-, ci pentru că aşa sună ordinul de sus.

Sus înseamnă în primul rând Înaltul Comandament NATO, organizaţie militară al cărei membru cu drepturi depline ţeara noastră este în mod irevocabil deja, Comandament ce se pare că a rezervat României şi Bulgariei un rol regional special, în condiţiile celui de-al treila război mondial – atenţie...! –, aşa-zisul război antiterorist, şi care Org. nu va accepta niciodată ca secretele sale super-top-clasificate să rişte a cădea pe mâna unor oameni ce până mai ieri au făcut parte din structurile Inamicului, colaborând în acel timp – volens/nolens - cu KGB-ul, eminenţa cenuşie a adversarului strategic. Aci nu e vorba de încredere frustă în noile angajamente ale unor oameni care chiar e posibil să se fi schimbat radical şi să fie sincer devotaţi valorilor pe care le apără şi le promovează Organizaţia nord-atlantică, ci de o elementară măsură de siguranţă ; când soarta unei întregi jumătăţi de mapamond depinde de eventuala defecţiune a unui singur om şantajabil sau pur şi simplu trădător, nu mai stai pe gânduri a-l înlătura din postul-cheie sau dintr-un postuleţ ce-ar putea avea o cât de mică tangenţă c-un asemenea punct nodal, chiar dacă ar fi să fie respectivul om purissimul Miel, in personam, darmite un oarecare ex-comunist sau ex-securist ?

Sus mai înseamnă Comisia Europeană, Înaltu' Comandament Executiv al UE, celălalt Org. spre care Ro se îndreaptă cu paşi iuţi şi care pare şi el decis să ne integreze, în fine, în Statele Unite ale Europei, fie numai şi pentru a nu cădea definitv în mâna altor State mai demult Unite, n-aşa…? Or, dacă pe bossii americani, şefii de facto ai NATO, îi interesează ca Ro să fie curată din punctul de vedere al planificatorilor militari, pe comisarii europeni nu că nu i-ar interesa (şi) acest lucru, în calitate de aliaţi loiali, nu-i aşa? ai lui Big-Brother, însă îi interesează în primul rând să implementeze în terra nova de dincoace de Ural un sistem după chipul şi asemănarea Ioropei, o zonă unde Vechea Europă să-şi poată debuşa supraproducţia (ori subproducţia...) şi de unde să poată adsorbi o forţă de muncă proaspătă, ieftină şi relativ calificată, plus mai compatibilă, de ce nu? cu esenţa sa creştină, fără ca Bătrâna Doamnă să mai fie silită s-accepte transplantul/ migraţiile unor populaţii din cu totul alt spaţiu-timp al istoriei, se pare, şi-n orice caz de o cu totul altă religie şi mentalitate decât a populaţiei sale matriceale ; de ce să nu-i formatăm noi pe aceşti Häftlingi abia ieşiţi din Lagărul Colectivist, şi deja temeinic spălaţi pe creier, n-aşa?, decât să ne luptăm cu fundamentalismele unor civilizaţii mult prea străvechi spre a mai fi vreodată radical schimbate ? Iar cel mai pernicios duşman al acestor planuri UE de formatare-integrare a Estului său istoric este – evident – Corupţia, dauphin-ul oricărui sistem de guvernare hipercentralizat, cu-atât mai abitir al unuia recent totalitar, cum ar veni, şi care dauphin va fi supravieţuit regimului comunist, din nenorocire, prin oamenii iremediabil corupţi ai acestuia, mai precis – aţi ghicit – prin foştii activişti şi securişti, administratorii şi paznicii ex-Lagărului sau Raiului Corupt, ce nu pot păcăli pe nimeni prin aceea că între timp au devenit - cică - mari şi oneşti capitalişti. Această f. improbabilă transformare a îngerilor negri sau a băieţilor răi în inocenţi angeli radioşi – gândesc planificatorii lucizi ai Comisiei – s-ar phootea realiza, poate, în Republica Miranda, şi doar când o face plopul pere şi răchita micşunele, vezi bine, iar nu pe Pământ.

Iată deci cum două superforces ale lumii spre care evoluăm inexorabil ne cer imperios – şi din motive oarecum diferite – acelaşi lucru : fără comunişti şi securişti. Sau, cum grăieşte vocea Americii : E timpul ca Securitatea să fie repudiată (I-VII ), ori : „Toleranţă zero pentru Corupţie”, cum ni se tot transmite de la Bruxelles şi Strassbourg. Şi cui era să fie adresate aceste imperative sine qua non ale democraţiei şi securităţii dacă nu serviciilor de inteligenţă ale Ro, adică acelor forţe cel puţin teoretic mai deştepte şi mai responsabile, şi cât de cât curate (atenţie), din targetul Occidentului comanditar ? Iar ceea ce este realmente încurajator pentru noi, simpli cetăţeni, n-aşa? carele oricum nu puteam spera să fim partenerii de dialog ai acestor teribile superforces (după ce s-a dovedit că din păcate nu există în Ro alte forţe politice capabile să reformeze profund, să formateze – cum spuneam – această ţară, în aşa fel încât ea să fie în stare a primi softul postmodernităţii, ce o va propulsa spre viitor, alături de lumea binecuvântată a planetei albastre), este că staff-ul ce se află actualmente în capul Ro, reşpective Băse & Serviciile, n-aşa...?, pare să fi perceput semnalele ce i s-au transmis mai mult sau mai puţin diplomatic ori prin subspaţiu, voila, şi este hotărât să facă totul, vorba aia, spre a da satisfacţie înaltelor comandamente.

Că ţeara noastră cea română are din fericire în plămada-i intimă germenele adaptării la viitor, întrucât e claro că ist bobor reprezintă însăşi sinteza balcanică, heredele "romaniei" Bizanţului după Bizanţ, n-aşa?, ne-o dovedeşte un alt moment cardinal din istoria loco, mai exact momentul pro-păşirii Ro în modernitate, odată cu generaţia paşoptistă. Fiind, atunci, evident că născânda Nouă Romanie nu va putea fi extrasă cu forcepsu’ din bolgia Balcanilor de simpli megieşi, bieţi rumâni bătuţi în cap de anii îndelungaţi de robie, şi nici măcar de elita iluministă (să ne reamitim cât de penibil şi-a dat în petic telectualul nostru no.1 la ora aceea, I.Heliade-Rădulescu, ce s-a grăbit – în scurtul răstimp cât s-a aflat la lumeasca putere – să dea ascultare papucului matroanei sale de mahala şi să-şi pricopsească curat fanarioteşte numeroasele proaste neamuri... ), boierii vremii - sau cum ar veni activiştii şi securiştii cu narghilea - au găsit în chiar vârtoşenia aparent contrară a ultraconservatoarelor lor neamuri resurse spre a-şi reforma din temelii propria clasă, astfel că la un moment dat Ghika, Brătienii, Goleştii, Câmpinenii sau fiul micii serdărese Bălceasca ajunseseră, pentru ideile lor curat revoluţionare, să fie asiduu urmăriţi şi ameninţaţi cu puşcăria şi cu deportarea chiar de către părinţii şi bunicii lor, boieri halea, iar nu pleava societăţii, n-aşa ?, înfuriaţi de faptul că netrebnicii fii şi nepoţi ameninţau să spulbere peste noapte privilegiile clasei lor multiseculare.

Deie Domnul ca şi-ai noştri băieţi de Tovi şi Băieţi s-ajungă a se certa iremediabil cu părinţii şi colegii lor, şi chiar să rişte a intra ca nişte glorioşi nătăfleţi la bulău - deşi, atâta timp cât Leul NATO & Leoaica Io vor sta efectiv după uşă, lucrul acesta e prea puţin probabil, no ? -, însă să urce naţiunea spre postmodernitate în zbor, iar noi să-l beatificăm pe Băse cel mare şi sfânt, n-aşa? ca pe un nou hero civilizator pe-al nostru străbun pământ, voila...