Monday, May 05, 2014

O confuzie jenanta


O confuzie jenantă pentru un intelectual renumit a comis d. Andrei Pleşu, într-un mesaj lansat recent pe valurile Media :
„Eu prefer să mă ştiu reprezentat de un domn care ştie bine o meserie (aceea de istoric), vorbeşte frumos englezeşte, a condus un minister, un guvern şi un serviciu de informaţii. N-o să facă gafe, n-o să doarmă în post şi n-o să mă facă de ruşine”.
Confuzia rezidă în aceea că d.Pleşu lasă impresia a crede că politicianul sau alesul public, spre a fi un bun politician, ar trebuie să fie mai întâi un as al meseriei lui de bază (oricare ar fi asta, chit că, în acelaşi loc, un pic mai sus, d.Pleşu ia în balon propensiunea chirurgilor, militarilor sau preoţilor, nu şi a istoricilor, e.g., de a-şi abandona într-o veselie meseriile în favoarea politicii „care e”), căci nu poate fi un simplu politician, păi cum naiba.

Gândind în felul acesta de-a dreptul impardonabil pentru un domn care s-a învârtit ceva vreme printre picioarele politicienilor de vârf n-ar fi de mirare să-l vedem mâine-poimâine pe distinsul filozof înhăitat (sic!) cu semidocţii fuduli şi negri-n cerul gurii care îşi bat joc de preşedintele Parlamentului European, viitorul preşedinte al Comisiei Europene, probabil, Martin Shulz, pentru faptul că acesta n-are, sărmanul, nici măcar bacalaureatul la bază, darmite titlurile doctorale pretinse de snobilimea de Bucale, titluri pe care le au în schimb, cu ghiotura, distinsa d-nă Abramburica şi Vadim al nost, tale quale. „Bietul” Shulz nu e – aşa cum omul a recunoscut cu modestie – decât un politician ca atare  (însă un politician mare).

D.Pleşu pare să ignore că de când lumea, dar mai ales în lumea postmodernă, condusă de netocraţia în goană dup rating, deci după agrementul facil şi imediat al opiniei publice, singura meserie pe care trebuie s-o ştie un politician (dacă e musai să ştie vreo meserie) este aceea de histrion, aloo, mai precis de ins suficient de charismatic şi de tupeist, capabil să intre-n pielea oricărui gen de lider sau de amicus humani generis sufletist, după naz şi caz, şi care reuşeşte să placă marelui elector mâncător – ca să ne referim doar la ai noştri – de adidaşi şi praz sau a boborului din veşnicul Azi (mai ţineţi minte cu se numea prima gazetă a FSN ? :roll: ).

Politcianul trebuie să ştie bine doar „meseria” – care de fapt nu se învaţă la nicio şcoală, ca şi poezia – de politician, de om capabil să cucerească marea majoritate, s-o mobilizeze, s-o convingă, s-o vrăjească ori s-o trombonească, dacă vreţi, să aglutineze frenetic mulţimile de fani sau de cetăţeni pifani, precum un mare star din fotbal, din cinema sau din showbiz, iar mai nou, odată cu netocraţia care a doborât burghezia şi care dictează cam toate mişcările politice dup-aciia, e musai să ştie  „meseria” de actor în telenovela politică (apud Bard şi colaboratorii), telenovelă la care se uită electoratul statistic majoritar, cel care urmăreşte tembeliziunile „mogulilor” ca pe farul salvamar, ahtiat fiind după dixtracţiile ieftine pe care le consumă seară de sear’, în lipsa distracţiilor scumpe din real, la care n-are acces decât minoritatea băftoasă, care după cum se ştie nu e nici grasă, nici lăptoasă, nici devreme acasă (iar când e „elită” d-aia standardizată n-are nici mamă, nici tată, nici patrie adorată…oops).

Nu poţi să apari, azi, pe scena politică c-un tip sau cu-o tipă care nu dă bine pe sticlă, are vorba peltică sau care, şi mai îngrozitor, nu ştie să se poarte cum se cuvine cu onor moderatoare / moderator şi se răţoieşte la ziarişti sau la publicul telespectator ca un oarecare ţâfnos din bobor sau ca un anonymous de pe for, ce n-ar avea nimic de pierdut chiar şi dacă ar primi un picior de uriaş în şezut: caii de la bicicletă, şi-atât. Poţi să sari cu paraşuta şi din rai ori să vorbeşti engleza ca băieţii lui Lady Dy, dar dacă pamfletarii sau reţelele netocraţilor (în viitor) ţi-au croit o imagine naşpa în ochii electorilor captivi în sferele tembeliziunilor (despre care gurile rele spun că sunt  ca ochii cârtiţelor…oops), nu se mai poate face chiar nimic, frăticilor.

+++++++++++++++++
Text original & comments: aici.

No comments:

Post a Comment